În ultimele luni, foarte mulți oameni trăiesc cu o stare constantă de tensiune.
Deschid telefonul și văd știri despre război.
Merg la cumpărături și observă că prețurile cresc din nou.
Aud despre instabilitate politică, despre taxe, despre salarii care nu mai țin pasul cu costurile vieții.
Iar în fundal apare aceeași întrebare:
„Ce urmează?”
Nu este doar o problemă economică. Nu este doar o problemă politică.
Este și o problemă psihologică.
Creierul uman nu este construit pentru incertitudine permanentă
Atunci când nu știm ce se va întâmpla, sistemul nostru nervos intră într-o stare de alertă.
Din punct de vedere psihologic, incertitudinea este percepută adesea ca o amenințare. Creierul încearcă să anticipeze pericolele și începe să caute constant semnale de risc.
Așa apar:
- anxietatea;
- gândurile catastrofice;
- insomnia;
- verificarea obsesivă a știrilor;
- senzația că „ceva rău urmează să se întâmple”.
Pentru mulți români, această stare este alimentată zilnic de realitatea din jur.
De ce este lumea atât de speriată?
România traversează o perioadă complicată.
Inflația rămâne ridicată, iar BNR estimează că aceasta ar putea ajunge la peste 10% la jumătatea anului 2026.
Economia crește lent, prognozele fiind în jurul valorii de 1%, în timp ce deficitul bugetar rămâne o problemă majoră.
În paralel, scena politică a trecut prin perioade de instabilitate și negocieri dificile privind guvernarea.
Pe lângă toate acestea, războiul din Ucraina este încă prezent la graniță, iar recent un incident grav a avut loc în Galați, unde o dronă de origine rusă a lovit o clădire rezidențială, provocând răniți și amplificând sentimentul de nesiguranță în rândul populației.
Când oamenii aud zilnic despre război, inflație, taxe și crize, este firesc ca nivelul colectiv de anxietate să crească.
Problema nu este doar ceea ce se întâmplă
Există un concept important în psihologie:
nu evenimentul produce întotdeauna suferința cea mai mare, ci lipsa sentimentului de control.
O persoană poate trece prin situații dificile și totuși să rămână echilibrată dacă simte că are opțiuni și resurse.
În schimb, atunci când apare senzația că:
- nu mai poți controla viitorul;
- nu mai poți planifica;
- nu mai poți avea siguranță financiară;
- nu mai poți avea încredere în instituții;
apare neputința.
Iar neputința prelungită poate duce la anxietate, depresie și epuizare emoțională.
De ce consumăm compulsiv știri negative?
Creierul are un mecanism numit „bias negativ”.
Cu alte cuvinte, este programat să acorde mai multă atenție pericolelor decât lucrurilor bune.
Acest mecanism ne-a ajutat să supraviețuim ca specie.
Astăzi însă, când avem acces la sute de știri pe zi, el poate deveni o sursă de stres constant.
Citim încă un articol.
Mai verificăm o știre.
Mai deschidem un videoclip.
Și fără să ne dăm seama, sistemul nervos rămâne permanent în modul de alertă.
Cum ne protejăm psihic?
Nu putem controla economia globală.
Nu putem controla deciziile politice.
Nu putem controla războiul.
Dar putem controla modul în care ne raportăm la toate acestea.
Limitează expunerea la știri
A fi informat este sănătos.
A consuma știri 5 ore pe zi nu este.
Concentrează-te pe ce poți influența
Finanțele personale.
Rutina zilnică.
Relațiile.
Sănătatea.
Obiceiurile.
Acestea sunt zone în care încă există control real.
Revino în prezent
Anxietatea trăiește aproape întotdeauna în viitor.
Întrebarea utilă este:
„Ce problemă concretă am în acest moment, astăzi?”
De multe ori răspunsul este diferit față de scenariile catastrofice pe care mintea le construiește.
Vorbește despre ceea ce simți
Mulți oameni poartă singuri aceste frici.
Discuțiile autentice cu persoane apropiate sau cu un psiholog pot reduce considerabil sentimentul de izolare și neputință.
România a mai trecut prin perioade dificile
Este important să nu ignorăm realitatea.
Da, există motive reale de îngrijorare:
- inflație;
- instabilitate politică;
- tensiuni regionale;
- presiune economică.
Dar este la fel de important să nu lăsăm frica să devină identitatea noastră.
Atunci când trăim permanent în alertă, începem să pierdem contactul cu viața care există aici și acum.
Psihologic, reziliența nu înseamnă să ignori problemele.
Înseamnă să privești realitatea așa cum este, fără să lași frica să decidă în locul tău.
Pentru că, indiferent cât de nesigură este lumea din jur, echilibrul începe întotdeauna în interior.
