Sunt zile în care deschizi telefonul și primul lucru pe care îl vezi e o nouă veste tulburătoare. Conflicte, alarme, hărți, analize despre ce s-ar putea întâmpla. Locuim într-o parte a lumii în care războiul nu mai este o noțiune abstractă din manualele de istorie, ci o realitate la câteva sute de kilometri distanță. Și, firește, mintea reacționează.
Dacă în ultima vreme te-ai surprins neliniștit din cauza știrilor, dacă ți-e teamă pentru viitorul tău și al celor dragi, dacă te trezești noaptea cu gândul „dar dacă…?” — vreau să îți spun, din capul locului, un lucru: reacția ta este profund umană. Nu ești exagerat. Nu ești slab. Ești un om care simte, într-un context real care justifică emoția.
De ce ne afectează atât de mult
Frica de război nu este o frică obișnuită. Ea atinge ceva foarte adânc în noi — ceea ce psihologii numesc anxietate existențială. Spre deosebire de grijile cotidiene, această neliniște lovește direct în temeliile pe care ne sprijinim de obicei: siguranța, sentimentul că avem un viitor, încrederea că lumea are un sens.
Psihoterapeutul Irvin Yalom descria patru mari teme care ne pot tulbura profund: confruntarea cu moartea, povara libertății și a alegerilor noastre, izolarea și lipsa de sens. Războiul le activează aproape pe toate deodată. Ne pune față în față cu propria fragilitate și, mai ales, ne fură ceva ce de obicei luăm de bun — senzația că mâine va exista și că putem conta pe el.
Literatura de specialitate observă exact acest lucru: crizele majore și evenimentele tulburătoare pot zdruncina sistemele de sens care ne-au susținut până atunci, lăsându-ne cu senzația că plutim în derivă, fără un fir clar către viitor. Tocmai de aceea frica de război doare mai mult decât o simplă grijă — atacă structura de rezistență a minții noastre.
Diferența dintre prudență și spirala anxietății
E important să facem o distincție. A fi informat și a lua măsuri rezonabile de prevedere este sănătos și matur. Anxietatea, în doze mici, este chiar utilă: ea ne mobilizează.
Problema apare când mintea trece de la „mă pregătesc” la „retrăiesc întruna catastrofa”. Când verifici compulsiv știrile la fiecare câteva minute. Când scenariile cele mai negre rulează în buclă, deși nu poți face nimic concret în acel moment. Aceasta nu mai este protecție — este o spirală care îți consumă energia fără să îți crească, de fapt, siguranța.
Ce te poate ajuta cu adevărat
Nu pot să îți promit că lumea va fi liniștită mâine. Dar pot să îți ofer câteva repere care chiar ajută atunci când frica de viitor devine apăsătoare.
Limitează expunerea la știri. Alege un-două momente fixe pe zi în care te informezi din surse de încredere, apoi închide. Fluxul continuu de alerte nu te face mai în siguranță — te ține doar în stare de alarmă.
Ancorează-te în ceea ce poți controla. Nu poți influența geopolitica, dar poți controla rutina ta, somnul, o discuție cu un prieten, un plan minimal de pregătire pentru familie. Acțiunile mici, concrete, redau minții senzația de putere de care are nevoie.
Revino în prezent. Anxietatea trăiește în viitor. Respirația lentă, atenția la corp, o plimbare conștientă — toate îți readuc mintea în singurul loc în care, chiar acum, ești în siguranță.
Caută legătura cu ceilalți. Izolarea hrănește frica. Faptul că împărtășești ce simți cu oameni apropiați nu schimbă realitatea exterioară, dar îți schimbă felul în care o duci — nu mai ești singur cu ea.
Întoarce-te la sensul tău. Paradoxal, în fața incertitudinii, ceea ce ne ține întregi sunt lucrurile care contează: relațiile, valorile, micile gesturi de bunătate, ceea ce iubim. Ele nu alungă teama, dar îi iau din putere.
Când e momentul să ceri sprijin
Dacă frica îți afectează somnul zile în șir, dacă nu te mai poți concentra, dacă apar atacuri de panică sau dacă simți că neliniștea îți inundă tot timpul, este înțelept să ceri ajutor. A vorbi cu un psiholog nu înseamnă că negi realitatea — înseamnă că alegi să nu o duci singur.
În cabinetul meu de psihologie din Constanța întâlnesc tot mai des această neliniște legată de viitor și de siguranță. Putem găsi împreună un loc mai stabil în interiorul tău, de unde să privești o lume nesigură fără ca ea să te copleșească.
Articol inspirat din lucrarea „Terapia Integrativă: 100 de puncte cheie și tehnici” de Maria Gilbert și Vanja Orlans. Conținutul are scop informativ și nu înlocuiește consultul de specialitate. Dacă treci printr-o perioadă foarte grea, te încurajez să contactezi un specialist.
